Puterea minții: mecanismele gândirii

George Alvarez 27-05-2023
George Alvarez

Cum sunt făcute alegerile noastre inconștiente? Ne spune mintea noastră tot ceea ce gândește? Ne controlăm gândurile? În articolul de astăzi, vom analiza mecanismele gândirii și puterea minții.

Deci, știi ce înseamnă cele mai secrete vise ale tale? Nu? Ești curios? Citește mai departe și află cum funcționează mintea noastră și cât de puternică este ea!

Puterea minții

Este de notorietate faptul că puterea minții este foarte importantă pentru a înțelege mai bine atitudinile și comportamentele. Deoarece oamenii experimentează multe emoții, de la fericire la tristețe, de la bucurie la depresie, cu alte cuvinte, simțim totul!

În plus, explicarea modului în care funcționează mintea este foarte complexă, având în vedere popularizarea ideilor lui Sigmund Freud. Alături de acestea, există și psihanaliza, care este și ea vehiculată de multe ori în mod eronat și distorsionat. Asta, având în vedere că totul trece printr-un proces de mare diseminare.

Prin urmare, este necesar, mai întâi de toate, să clarificăm sensul acestei expresii. Ce este psihanaliza? În primul rând, ea este o teorie care urmărește să explice funcționarea minții umane Astfel, pe baza acestei explicații, ea devine o metodă de tratament pentru diferite tulburări psihice.

Psihanaliza și puterea minții

Acestea fiind spuse, este bine de știut că psihanaliza înțelege marile manifestări ale psihicului ca fiind un conflict între tendințele sexuale sau libidoul și formulele morale și limitările sociale impuse individului. Aceste conflicte generează visele, care ar fi, conform interpretării freudiene, expresiile deformate sau simbolice ale dorințelor reprimate.

În plus, ele generează acte sau scăpări defectuoase, distrageri atribuite în mod fals întâmplării, dar care se referă la aceleași dorințe sau le dezvăluie.

Psihanaliza, care se face prin conversație, tratează bolile psihice pe baza interpretării acestor fenomene. Ea îl determină pe pacient să identifice originile problemei sale, fiind primul pas spre vindecare. Unul dintre fenomenele care apar în timpul terapiei psihanalitice este transferul de sentimente (dragoste sau ură) de la pacient la analistul său.

Studii despre minte și puterea ei

Acestea fiind spuse, conceptul de "complex" nu îi aparține lui Freud, ci discipolului său Carl G. Jung, care mai târziu s-a despărțit de maestrul său și și-a creat propria teorie (psihologia analitică). În lucrarea sa din 1900 "Interpretarea viselor", Freud schițase deja bazele complexului Oedip, potrivit căruia dragostea fiului pentru mama sa implică gelozie sau aversiune față de tatăl său.

La sfârșitul secolului al XIX-lea a avut loc piatra de hotar a psihologiei ca știință. La acea vreme, studiul se făcea prin intermediul minții, al conștiinței. În secolul al XX-lea, însă, au apărut matrici teoretice care se opuneau metodologiei aplicate, astfel, în 1903, de către americanul John Wattson, a luat naștere Bechaviorismul metodologic.

În concepția sa, era necesar să se studieze comportamentul uman, considerând că orice analiză trebuie să înceapă cu comportamentul. De exemplu, stimul-răspuns, iar el putea, de asemenea, să controleze comportamentul uman în mediul social. Wattson nu a apreciat subiectivitatea, cum ar fi: emoțiile, dorințele și percepțiile.

În schimb, Shinner, părintele radicalului Bechaviorsimo, susține că omul interacționează cu lumea și cu comportamentul său. Odată cu aceasta, el este sensibil în sensul de a acționa sau nu, în acest fel, el analizează omul sub forma filogenezei, ontogenezei și culturală, o astfel de concluzie a fost dată în urma studiilor efectuate pe șobolani în laborator.

Pentru gestaltiști, pentru a înțelege părțile, este necesar să înțelegem întregul, ca: acțiune-percepție-reacție. Pentru ei, comportamentul se poate schimba în funcție de mediul înconjurător. În teoria lor, ființa umană poate crea o reacție externă, deoarece avem o percepție internă.

Freud și puterea minții

Freud inițiază psihanaliza, contrazicând toate aceste teorii și, prin cercetările sale, susține că mintea umană este compusă din trei structuri: inconștient, pre-conștient și conștient. Împreună cu aceasta, pentru el, totul este stocat în psihic, mai precis în inconștient, iar orice acțiune a omului provine din gândire. Mai târziu, în a doua sa temă, s-a transformat în Id (instinct), Ego și Superego.

Pe baza acestei analize, Freud creează 15 mecanisme de apărare Cele mai frecvente sunt proiecția, sublimarea, reprimarea și formarea reactivă.

Mecanismele minții

Pe scurt, reprimarea este blocarea involuntară a propriei conștiințe, a sentimentelor și trăirilor insuportabile. Când se întâmplă acest lucru, acest mecanism reverberează în tulburări nevrotice, stereotipuri etc. Proiecția este transferul sentimentelor și emoțiilor către altul. Acest lucru este tipic brazilienilor, deoarece mulți folosesc acest mecanism, ca și minciuna.

Vezi si: Sexualitatea fluidă: ce este, concept și exemple

Doresc informații pentru a mă înscrie la cursul de psihanaliză .

Citește și: Să visezi că săruți pe gură o persoană cunoscută

Până atunci, Freud demonstrase existența inconștientului, a dorinței și a refulării în vise și în simptomele nevroticilor, iar acum, prin această lucrare, își propune să arate cum apare inconștientul în greșelile și eșecurile cotidiene, în așa-numitele acte defectuoase.

Este important de remarcat faptul că, în ciuda diferențelor dintre cele trei tipuri de acte de eșec, acestea au o unitate în limbaj. Nu doar actele de eșec lingvistic, ci și uitările noastre din viața de zi cu zi și comportamentele noastre, cum ar fi împiedicarea.

Vezi si: Să visezi la părul altcuiva

Mecanismul minții fără consecințe

În plus, sublimarea este un mecanism prin excelență, deoarece nu aduce consecințe persoanei care îl folosește și nu le atribuie terților, ci redirecționează impulsurile sau pulsiunile, personale sau sociale nepotrivite, către activități constructive.

Ca exemplu, citez cazul australianului Nick Vujicicic, care are un handicap fizic. El a devenit un speaker motivațional, sublimându-și toate dificultățile. Un alt exemplu este cazul lui Leonardo da Vince, când a pictat Gioconda în 1503, și-a sublimat problema complexului lui Oedip.

Este puterea minții doar pozitivă?

În plus, despre minte, citez narcisistul. O minte tulburată care se folosește de oameni pentru a-și satisface capriciile. O minte care iubește persoana pe care o are ca victimă. De fapt, narcisistul nu iubește pe nimeni.

Un alt exemplu sunt mințile psihopatice. Aceștia nu au afecțiune, nu au sentimente, nu au atașament față de celălalt. Prin urmare, psihopatul este o persoană rece pentru că nu are remușcări, nu are afecțiune față de nimeni, nu este loial. Nu este doar cel care ucide, așa cum se spune de obicei, aceștia sunt oameni cu caractere pentru a se descurca în viață. Ca exemplu, citez majoritatea politicienilor brazilieni.

Mintea perversă narcisistă obișnuiește să-și cultive grandoarea cu orice preț, atât în profesii, cât și în viața socială sau intimă. În relațiile afective, obișnuiește să-și învinovățească victimele pentru fiecare atitudine imorală pe care o ia, își diminuează victima pe care, pentru moment, o are ca partener. Când mintea narcisistă reușește să-și diminueze aproapele, se simte mai bine și mai importantă.

Concluzie

Având în vedere acest lucru, mintea și procesele psihice inconștiente sunt dominate de tendințele noastre sexuale: sexul și libidoul, conform definiției libidoului. De aceea, Freud a desemnat energia sexuală într-un mod mai general și mai nedeterminat. Dar, în primele sale manifestări, libidoul este legat de alte funcții vitale. La copilul care suge, acest act de a suge la sânul mamei provoacă o altă plăcere în afară dede a obține hrană.

"Puternică și măreață este mintea umană! Ea poate construi și poate distruge." Napoleon Hill.

Având în vedere cele de mai sus, depinde de fiecare dintre noi să înțelegem mai bine relevanța puterii minții în aspectele sale pozitive și negative, pentru a înțelege atitudinile și comportamentele umane, având ca parametru teoreticienii care apără tema abordată.

Concluzionăm, așadar, că mintea umană este cu adevărat foarte interesantă. Ți-a plăcut articolul și ești interesat de problemele abordate de psihanaliză? Vrei să devii un psihanalist, capabil să practice? Consultă cursul nostru, 100% online, care te va transforma într-un psihanalist de succes!

Acest articol a fost scris de Maria Célia Vieira, una dintre studentele noastre de la cursul de psihanaliză clinică.

Doresc informații pentru a mă înscrie la cursul de psihanaliză .

George Alvarez

George Alvarez este un psihanalist renumit care practică de peste 20 de ani și este foarte apreciat în domeniu. Este un vorbitor căutat și a condus numeroase ateliere și programe de formare în psihanaliza pentru profesioniști din industria sănătății mintale. George este, de asemenea, un scriitor desăvârșit și a fost autorul mai multor cărți despre psihanaliză care au fost apreciate de critici. George Alvarez este dedicat împărtășirii cunoștințelor și experienței sale cu alții și a creat un blog popular despre Cursul de formare online în psihanaliză, care este urmărit pe scară largă de profesioniștii din domeniul sănătății mintale și studenții din întreaga lume. Blogul său oferă un curs cuprinzător de pregătire care acoperă toate aspectele psihanalizei, de la teorie la aplicații practice. George este pasionat de a-i ajuta pe alții și se angajează să facă o diferență pozitivă în viața clienților și studenților săi.