În articolul de astăzi, veți afla ce este disonanță cognitivă, Ați cunoscut vreodată pe cineva care a acționat într-un mod complet opus față de ceea ce reprezintă? În realitate, problema este mai complexă decât acest exemplu. Pentru a înțelege mai bine care este problema, citiți această postare până la sfârșit!

Ce este disonanța cognitivă pentru Festinger

Disonanța cognitivă este un concept care a fost dezvoltat pentru prima dată de profesorul Leon Festinger la mijlocul secolului XX. Activitatea sa a fost dezvoltată în principal la New School for Social Research din New York. În 1957 a fost publicată pentru prima dată cartea sa pe această temă, intitulată " Disonanța cognitivă ", în prezent destul de greu de găsit.

Autorul definește disonanța cognitivă ca fiind o tensiune între ceea ce gândește sau crede o persoană și ceea ce face. Atunci când cineva produce o acțiune care nu este în acord cu ceea ce a gândit, acest disconfort este generat în rândul mecanismelor psihice. Astfel, apare efectul de disonanță cognitivă.

Fie ceea ce știm sau gândim se adaptează la comportamentul nostru, fie comportamentul se adaptează la cunoștințele noastre. Festinger a considerat că nevoia de a evita disonanța este la fel de importantă ca și securitatea sau nevoile alimentare.

Conceptul de disonanță cognitivă

Disonanța cognitivă este incoerența dintre ceea ce spune sau gândește o persoană (credințe, valori, principii) și ceea ce practică în realitate.

Ar exista o "stare de disconfort psihologic", adică o conflictul intern al subiectului în procesul său decizional atunci când două (sau mai multe) elemente cognitive sunt percepute ca fiind incoerente.

Subiectul are o anumită opinie despre un subiect sau un anumit comportament față de o situație, iar acest lucru nu este în concordanță cu ceea ce crede subiectul despre el însuși. Cu alte cuvinte, un gând sau o atitudine concretă (temporală) nu este în concordanță cu imaginea abstractă (atemporală) pe care persoana și-o face despre sine.

Disonanța cognitivă este rațională și emoțională

Pentru autorii Sweeney, Hausknecht și Soutar (2000), teoria disonanței cognitive poartă în ea o contradicție, deoarece are o valoare eminamente emoțională, deși are în denumire "cognitivă" (o idee conceptuală sau rațională).

Acest disconfort variază în funcție de importanța pe care subiectul o atribuie unei teme și, în funcție de aceasta, poate fi perceput ca ceva mai grav. Chiar angoasă sau anxietate, care ar reflecta neconcordanța dintre cogniții.

Mecanisme de apărare împotriva disonanței

Pentru a rezolva (sau ameliora) disconfortul disonanței, subiectul va declanșa diverse mecanisme psihologice. Aceste mecanisme vor avea ca efect justificarea, contracararea sau ameliorarea unuia dintre polii disonanței. Subiectul va declanșa diverse mecanisme psihologice pentru a reduce sau elimina disonanța.

În psihanaliză, folosim conceptul de mecanismele de apărare ale ego-ului Mecanismele de apărare, cum ar fi raționalizarea, sunt, de asemenea, mecanisme de atenuare a disonanței cognitive.

Exemplu Există o disonanță cognitivă atunci când o persoană are o imagine de ecologist, dar într-o zi aruncă gunoaie pe stradă, pe geamul mașinii sale. Dacă persoana s-a poziționat deja public pe acest subiect (de exemplu, apărând mediul în fața copiilor săi sau pe rețelele de socializare), tendința este ca acest comportament disonant să genereze un disconfort psihic mai mare.

Pentru a dizolva disonanța dintre percepția de sine și conduita sa reală (și a atenua angoasa generată), persoana poate adopta mecanisme de genul: "a fost doar o singură dată", "astăzi nu este o zi bună pentru mine", "nu-mi place primarul acestui oraș", "există o altă explicație pentru acest caz specific" etc.

Eliminarea sau reducerea disonanței cognitive

Vorbim despre mecanismele de apărare ale ego-ului, care pot fi adaptate și pentru a înțelege mecanismele de rezolvare a disonanței.

Acum, vorbind în termeni mai concreți, se poate spune că teoria disonanței cognitive afirmă că există trei modalități de a elimina sau de a reduce disonanța :

• Relație disonantă : Subiectul va încerca să înlocuiască una sau mai multe credințe, comportamente sau opinii implicate. de exemplu: "Orașul mă asuprește", "Primarul este corupt".
• Relația dintre consoane : Subiectul va încerca să dobândească noi informații sau credințe pentru a crește consonanța. de exemplu: "Cineva va ridica gunoiul pe care l-am aruncat și va face bani din reciclarea lui".
• Relație irelevantă Subiectul va încerca să uite sau să creadă că noile informații sau convingeri sunt mai importante, cel puțin pentru acel caz specific. De exemplu: "Acest lucru nu este atât de important pe lângă dificultățile prin care am trecut astăzi".

În opinia noastră, important este ca subiectul să rezolve disonanța într-un mod profund. În acest fel, el va putea găsi un nou cadru de consonanță și în conformitate cu "esența" sa, ceea ce nu este o simplă scuză pentru disonanță.

Doresc informații pentru a mă înscrie la cursul de psihanaliză .

Adică, pentru a rezolva într-un mod profund, trebuie să cauți mai multă cunoaștere și autocunoaștere, în sensul de a identifica dacă:

• imaginea pe care o aveam despre mine însumi este inadecvată și trebuie să se schimbe? În acest caz, se rezolvă disonanța prin construirea unei noi imagini de sine, reducând exigențele față de un ideal disonant;
• Este imaginea pe care o aveam despre mine adecvată și trebuie să continue? Dacă da, disonanța se rezolvă prin revizuirea comportamentelor și practicilor, prin ajustarea lor (în următoarele ocazii) la valorile și credințele imaginii de sine, prin asumarea responsabilităților, fără a mai insista asupra disonanțelor legate de evenimentele din trecut.

Mai multe informații despre semnificația disonanței cognitive

În linii mari, Aceasta este o tensiune inconfortabilă care poate fi generată de două gânduri conflictuale. În esență, este vorba despre incompatibilitatea percepută între două cogniții, unde "cogniție" este un termen definit ca fiind orice element de cunoaștere, inclusiv atitudine, emoție, credință sau comportament.

Teoria disonanței cognitive pretinde că cognițiile opuse servesc drept stimuli pentru ca mintea să obțină sau să inventeze noi gânduri sau credințe. În plus, este posibil să se modifice credințele preexistente pentru a reduce cantitatea de disonanță (conflict) între cogniții care este cauzată.

Este demn de remarcat faptul că, potrivit lui Festinger, gravitatea sau intensitatea variază în funcție de importanța pe care o acordăm elementelor cognitive care se află în disonanță.

Exemple care ajută la o mai bună înțelegere a teoriei disonanței cognitive

Pentru a înțelege mai bine contextul Disonanței Cognitive, am pregătit mai jos câteva exemple prezente în viața noastră de zi cu zi.

Cum afectează disonanța cognitivă emoțiile sau comportamentul

Disonanța cognitivă este prezentă în viața noastră de zi cu zi, fie că este vorba de cumpărăturile pe care le facem zilnic în piață sau la mall.

Vedeți, majoritatea oamenilor doresc să facă alegeri bune atunci când cumpără un produs. Cu toate acestea, este destul de frecvent ca, brusc, dintr-un motiv oarecare, să regretăm că am cheltuit banii sau chiar să constatăm că produsul nu a fost ceea ce ne așteptam. În această situație, creierul intră în conflict cu convingerile deja existente în capul tău. În acest fel, intră în conflict cu mintea ta.

Exemple practice experimentate de noi toți

Ați făcut vreodată ceva deși știați că este greșit?

Un bun exemplu este fumatul unei țigări, știind că este dăunător pentru sănătate. Mâncatul prea mult de dulciuri ajută, de asemenea, la înțelegerea conceptului, amintindu-se că excesul poate fi fatal pentru cei care suferă de diabet. Parcarea pe locul unei persoane în vârstă este un alt exemplu, chiar dacă se știe că este interzis.

Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, cunoscând toate pericolele care pot rezulta din această alegere, este, de asemenea, total controversată.

Alte exemple care ne afectează emoțiile

Uneori suntem atât de nerăbdători ca totul să meargă bine în relația noastră cu o persoană, fie că este vorba de un iubit, soț, prieten, coleg de serviciu, rudă sau șef. Dorința noastră este atât de mare încât trecem cu vederea adevăratele absurdități pe care le poate comite această persoană pentru a o acoperi și a o apăra.

Mai mult, ajungem să-i găsim scuze, justificând ceea ce este nejustificabil, când ar trebui doar să ne dăm seama că această persoană nu ne face niciun bine. Această problemă este deosebit de interesantă atunci când observăm cazuri de disonanță cognitivă în cadrul interogatoriilor, care este foarte dificil de gestionat.

Doresc informații pentru a mă înscrie la cursul de psihanaliză .

Citește și: Ce este emoția în cadrul psihanalizei?

Acestea sunt câteva exemple de atitudini care pot genera disconfort, ca și cum ne-am dezamăgi pe noi înșine. în psihologie, acest sentiment este rezultatul disonanței cognitive, care este un fenomen în care convingerile noastre se contrazic de fapt între ele. pe scurt, ori de câte ori modul în care vezi lumea intră în conflict cu modul în care acționezi, gândești sau comunici, avem un caz de disonanțăcognitive.

Când este prezentă sau nu disonanța cognitivă? O definiție rapidă pentru profani

Atunci când, după achiziție, clientul poartă cu el un sentiment plăcut de satisfacție, fără vinovăție sau remușcări pentru că a cheltuit în acel magazin, nu există disonanță cognitivă. Totuși, atunci când observăm contrariul, după achiziție, clientul regretă că a cheltuit banii sau îi pare rău pentru ceea ce s-a întâmplat, aici putem vedea că există disonanță cognitivă.

Ce trebuie făcut atunci când apare disonanța cognitivă?

Într-un minut de stres sau de disconfort între două idei diferite, generând disonanță, putem atenua momentul prin adoptarea unei atitudini diferite. Încercarea de a schimba mediul și de a-l adapta la convingerile în care te afli sau adăugarea de noi informații la cunoștințele tale este extrem de importantă, în acest fel atenuăm conflictele interne.

Sfaturi pentru a diminua impactul asupra vieții de zi cu zi

• Lucrați la credințele cele mai favorabile pentru a depăși credința sau comportamentul disonant;
• Adăugați noi convingeri, în acest fel vă veți extinde cunoștințele și veți acorda automat mai puțină importanță convingerilor neconstructive;
• Minimizarea interesului credinței care se află în disonanță (conflict);
• Căutați sprijin social;
• Nu te încărca atât de mult. Diminuarea gradului de importanță pe care îl acorzi credinței tale este crucială;
• Dacă doriți să mâncați un dulce în timp ce țineți o dietă, permiteți-vă să mâncați un dulce. În acest fel, vei reduce disconfortul intern care ți se întâmplă pentru că tu crezi că dacă mănânci un dulce îți va strica toate planurile;
• Adăugați noi cogniții în viața dumneavoastră.

Am văzut că cogniția este legată de credințe și opinii, dacă aveți un punct de vedere legat de un anumit subiect. La fel și în cazul unui obiect, al unei persoane, al unui moment, al unei religii, printre alte lucruri.

Prin adăugarea unei noi cogniții, începem să obținem mai multe informații despre tema respectivă. Ca urmare, vom aduce o stare de echilibru la noile percepții, scăzând conflictul de disonanță. Acest lucru se întâmplă deoarece inserăm noi informații care sparg gradul de importanță al disonanței anterioare.

Este posibil să vindecăm disonanța cognitivă?

Aici lăsăm semnul întrebării pentru această întrebare, până la urmă, disonanța cognitivă este prezentă în viața noastră. De fapt, ea poate fi chiar benefică în mai multe contexte pentru supraviețuirea noastră. Nu vom fi imuni, dar, fără îndoială, putem determina o relație mai autocritică cu propria minte în numele unor performanțe mai bune.

Pentru a construi pe această bază și pentru a evita acțiunile controversate care decurg din disonanță cognitivă, Înscrieți-vă la cursul nostru 100% online de Psihanaliză clinică! În cadrul acestuia, lucrăm pe teme importante ca aceasta și vă permitem să lucrați ca psihanalist sau să încorporați cunoștințele dobândite în cariera pe care o aveți deja. Verificați!